Experienta unui week-end impreuna

O, Isuse, vesnic si mare Preot, primeste-ti Preotii Tai in adapostul Inimii Tale, acolo unde nimeni nu le mai poate face vreun rau. Pastreaza nepatate mainile lor care ating in fiecare zi Preasfantul Tau Trup! Pastreaza imaculate buzele lor care suntinrosite in fiecare zi de Preasfantul Tau Sange! Pastreaza neprihanite si curate inimile lor pecetluite de sublimul semn al glorioasei Tale Preotii! Fa-i sa creasca in dragoste si fidelitate fata de Tine si apara-i de contactul cu lumea cea vicleana! Da-le lor, odata cu puterea de a transforma painea si vinul, si puterea de a transforma inimile. Binecuvanteaza faptele lor cu roade imbelsugate si daruieste-le apoi coroana vietii vesnice! Amin.

Experienta unui week-end impreuna

La inceputul lunii octombrie, parintele paroh, Mihai Martinas, a organizat un week-end impreuna. In jur de 50 de credinciosii din parohia Sfintii Petru si Paul (copii, tineri, familii, pensionari) au petrecut 2 zile impreuna, la Manastirea Calugarilor Carmelitani desculti din Snagov.

Nu stiam cum va fi, dar noi eram bucurosi ca putem merge impreuna cu copiii nostri. Diversitatea de varsta a celor care au participat a fost foarte mare: cel mai tanar participant avea 6 luni, iar cel mai intelept, 73 de ani.

Tema intalnirii a fost "Carismele in Biserica lui Cristos". Datorita ajutorului reciproc am reusit sa facem intalnirea utila si placuta. Astfel, adolescentii si tinerii au avut programul lor, dar s-au ocupat si de cei mici pentru ca noi, adultii, sa putem discuta despre tema propusa. Materialul pe baza caruia s-a purtat dialogul a fost Prima Scrisoare a Sfantului apostol Paul catre Corinteni (1Cor 12).

Din discutiile purtate pe baza lecturii am (re)descoperit ca toti, chiar daca suntem diferiti, chiar daca avem activitati si varste diferite, impreuna ne armonizam si formam Biserica lui Cristos; am (re)descoperit ca suntem pietre vii ale Bisericii si ca fiecare dintre noi isi aduce contributia, oricat de neinsemnata ar parea, la formarea marii familii a lui Dumnezeu. Am descoperit ca fiecare dintre noi, pe parcursul vietii, merge pe "un drum al Damascului" unde, la un moment dat, Dumnezeu se arata.

Cu mult entuziasm ne-am pregatit si am participat la Sfanta Liturghie. Atmosfera intima din capela in care s-a celebrat ne-a facut sa ne simtim ca niste copii adunati in jurul Tatalui, la aceeasi masa.

Prima seara s-a incheiat cu un program de destindere prezentat de adolescenti si tineri, moment care ne-a bucurat foarte mult. Am cantat, am participat la jocuri si ne-am simtit minunat impreuna.

A doua zi a inceput foarte frumos, deoarece momentul desteptarii a fost anuntat altfel decat de obicei: "Isus e bucuria mea, desteptarea!", parafrazand versurile unui cunoscut cantec. In felul acesta am inceput ziua cu un zambet si cu o bucurie interioara care ne-au predispus la un alt fel de "Buna dimineata".

Inainte de Liturghie, am schimbat impresii si pareri si toti ne-am exprimat dorinta de a ne reintalni in acelasi loc si, poate, in numar mai mare. Speram ca aceasta minunata experienta se va repeta.

Despre locatie si masa, numai cuvinte de lauda. Nu pot uita admiratia fetitei mele "Mama, am ajuns la un castel din povesti". Manastirea este foarte frumoasa, izolata de lume; este un loc in care ai parte de multa liniste. Capela este primitoare, parca nu ai mai pleca de acolo.

Vremea a fost si ea de parte noastra. Sambata a fost cald si bine, iar duminica a fost mohorat si picura. Reflecta parca starea noastra de spirit. Chiar daca ne bucuram ca suntem inca impreuna, eram tristi ca aceasta experienta minunata ajunsese la final.

Ne-am intors la casele noastre, dar sunt convinsa ca ne-am intors mai bogati spiritual, mai constienti ca suntem lumina lui Cristos si ca toti formam un singur trup, fiecare raspunzand menirii sale.

Claudia Istoc