Binecuvantarea casei

O, Isuse, vesnic si mare Preot, primeste-ti Preotii Tai in adapostul Inimii Tale, acolo unde nimeni nu le mai poate face vreun rau. Pastreaza nepatate mainile lor care ating in fiecare zi Preasfantul Tau Trup! Pastreaza imaculate buzele lor care suntinrosite in fiecare zi de Preasfantul Tau Sange! Pastreaza neprihanite si curate inimile lor pecetluite de sublimul semn al glorioasei Tale Preotii! Fa-i sa creasca in dragoste si fidelitate fata de Tine si apara-i de contactul cu lumea cea vicleana! Da-le lor, odata cu puterea de a transforma painea si vinul, si puterea de a transforma inimile. Binecuvanteaza faptele lor cu roade imbelsugate si daruieste-le apoi coroana vietii vesnice! Amin.

Postul, rugaciunea si pomana nu pot fi despartite

Postul Mare comporta o angajare ascetica, individuala si colectiva, ale carei forme traditionale sunt: rugaciunea (mai ales Liturghia zilnica si Calea crucii); postul (ansamblul de practici de mortificatie: hrana - cuvinte - distractii): mortificatia permite mai multa disponibilitatea pentru aproapele, mai mult timp pentru voluntariat si mai multi bani pentru caritate; pomana (ajutor fata de aproapele nostru mai nevoias decat noi).

"Acestea trei fac Credinta sa fie trainica, Evlavia sa dureze si Virtutea si ramana; ele nu reusesc sa stea separate, sunt un singur lucru si primesc viata unul de la celalalt. Cel care are numai una si nu le are pe toate trei impreuna nu are nimic.

Ceea ce cere Rugaciunea, Postul implora, Pomana primeste. Postul este sufletul Rugaciunii si Pomana este viata Postului. De aceea, cel care se Roaga, si Posteasca. Cel care Posteste, sa dea de Pomana. Cel care, cerand, doreste si fie ascultat, sa-l asculte pe cel care ii cere. Cel care vrea sa aiba deschisa inima lui Dumnezeu fata de sine sa nu-ti inchida inima sa faca de cel care-l implora.

Cel care posteste sa inteleaga bine ce inseamna pentru altii a nu avea mancare. Sa-l asculte pe cel caruia ii este foame daca vrea ca Dumnezeu sa primeasca postul sau. Cel care vrea sa i se acorde un dar sa-ti deschida mana fata de altii. Ofera-le celorlalti aceeasi milostivire spontana pe care o doresti pentru tine.

De aceea, Rugaciunea, Postul, Pomana sa fie pentru noi o singura forta mijlocitoare la Dumnezeu, sa fie pentru noi o singura aparare, o singura rugaciune sub trei aspecte" (Din Predicile Sfantului Petru Crisologul).

In Postul Mare, Biserica recomanda, indeosebi, practicarea faptelor de milostenie trupeasca si sufleteasca:

Cele sapte fapte de milostenie trupeasca
1. A da de mancare celor flamanzi.
2. A da de baut celor insetati.
3. A imbraca pe cei goi.
4. A adaposti pe cei straini.
5. A vizita pe cei bolnavi.
6. A vizita pe cei inchisi.
7. A ingropa pe cei morti.

Cele sapte fapte de milostenie sufleteasca
1. A sfatui pe cei ce sunt in indoiala.
2. A invata pe cei nestiutori.
3. A dojeni pe pacatosi.
4. A mangaia pe cei mahniti.
5. A ierta celor care ne-au suparat.
6. A suporta cu rabdare nedreptatea.
7. A ne ruga lui Dumnezeu pentru cei vii si pentru cei morti.

Aceste practici, "exprima convertirea in raport cu noi insine, in raport cu Dumnezeu si in raport cu ceilalti" (Catehismul Bisericii Catolice, 1434). " (...) Trinomul post - pomana - rugaciune, impreuna cu alte forme zilnice de pocainta, impuse de viata sau alese in mod voit, acest trinom nu indica doar cateva fapte de pocainta, dar dau marturie despre orientarea vitala spre Dumnezeu in insuti modul de a trai al omului credincios".

Sa incercam sa profitam de timpul care a mai ramas din Postul Mare si sa continuam "sa ne antrenam", din punct de vedere spiritual, pentru a putea fi marturisitori ai iubirii lui Cristos. Sa continuam "lupta spirituala" a Postului Mare inarmati cu rugaciunea, postul si practicarea pomenii, pentru a ajunge la celebrarile Sarbatorilor Pascale cu un duh reinnoit.

Preot paroh Mihai Martinas